ro
Pop-Curșeu Ioan

Magie și vrăjitorie în cultura română: Istorie, literatură, mentalități

Notify me when the book’s added
To read this book, upload an EPUB or FB2 file to Bookmate. How do I upload a book?
Dincolo de descrierea și analizarea, pe baza unui bogat material documentar, a fenomenelor magiei și vrăjitoriei în context românesc, volumul își propune să decripteze modalitățile în care cultura română – deosebindu-se astfel de cele cu care se învecinează sau se înrudește – gestionează accesul la supranatural, felul cum gândește și descrie supranaturalul, cum îl reprezintă în diferite credințe religioase, mituri, eresuri, legende, forme artistice. Perspectiva, extrem de amplă, cuprinde, alături de cultura populară, și producțiile literare și artistice culte românești.
This book is currently unavailable
938 printed pages
Original publication
2016
Publisher
Polirom

Impressions

    👍
    👎
    💧
    🐼
    💤
    💩
    💀
    🙈
    🔮
    💡
    🎯
    💞
    🌴
    🚀
    😄

    How did you like the book?

    Sign in or Register

Quotes

    Cristian Cureahas quoted4 years ago
    Reconfigurarea semantică a seriei vrajă, a vrăji, vrăjit vine – după părerea mea – tocmai din triumful magiei înalte şi din faptul că vrăjile nu mai sunt acum apanajul descântătorilor, al vracilor, al vrăjitoarelor inculte de prin sate, ci al magilor, figuri solemne şi misterioase, în acelaşi timp filozofi, preoţi, oameni de ştiinţă, poeţi, care au în stăpânire elementele, cunosc mersul stelelor pe cer, ştiu începutul şi sfârşitul lumii, ţin în mâini cheia destinelor omenirii şi îşi fundamentează statutul special pe ştiinţa dobândită dintr-o carte perfectă, absolută, unde se află înscris tot ce se mişcă în cosmos. Figura magului cu cartea pare să-l fi obsedat pe Eminescu încă de la începuturile activităţii sale literare şi asupra ei vreau să mă opresc puţin în cele ce urmează, ca să arăt schimbarea de paradigmă faţă de vrăjitoria medievală (în scrierile eminesciene, artele magice înalte sunt în stăpânirea bărbaţilor, femeile nemaiavând nici un fel de acces la acest univers închis, ocult). Trei scrieri mi se par importante în acest sens, toate trei elaborate în jurul anului 1872: Memento mori – Panorama deşertăciunilor, Povestea magului călător în stele (1872-1873) şi Sărmanul Dionis (1872). În Memento mori, Eminescu se arată cu deosebire preocupat de religiile civilizaţiilor a căror „panoramă” o face.
    Cristian Cureahas quoted4 years ago
    oribile20, ci pentru a desemna o stare de graţie la care poate ajunge lumea ieşită din circuitul coroziv al istoriei şi al voinţei de putere. Această stare se poate resimţi în adâncul codrilor („Pare-că şi trunchii vecinici poartă suflete sub coajă,/ Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă”21), pe lângă „izvorul prins de vrajă”22 sau „lacu-n vrajă”, stând mână-n mână şi gură-n gură cu fiinţa iubită, ca pentru o refacere a totalităţii androginice primordiale. Tot un fel de „vrajă” este şi starea de extaz în care poetul se cufundă pentru a putea evoca „panorama” civilizaţiilor dispărute, întreprinsă în Memento mori:

    Când posomorâtul basmu – vechia secolilor strajă –
    Îmi deschide cu chei de-aur şi cu-a vorbelor lui vrajă
    Poarta naltă de la templul unde secolii se torc –
    Eu sub arcurile negre, cu stâlpi nalţi suiţi în stele,
    Ascultând cu adâncime glasul gândurilor mele,
    Uriaşa roat-a vremei înapoi eu o întorc23.
fb2epub
Drag & drop your files (not more than 5 at once)