Pornind de la un istoric al conceptului de autoficțiune, eseul Florinei Pîrjol își propune o radiografie a fenomenului în spațiul românesc, cu un zoom pe câteva dintre textele reprezentative ale generației 2000. Dar pentru a înțelege specificul autoficțiunii românești – fie că este vorba despre repere validate canonic, cum sunt Exuvii sau Orbitor, fie despre textele mai fragile și mai polemice ale autoficționarilor Adrian Schiop, Ionuț Chiva, Claudia Golea, Cecilia Ștefănescu, Alexandru Vakulovski, Dragoș Bucurenci ș.a. – a fost nevoie de o recuperare a rădăcinilor scriiturilor cu miez autobiografic pe teren autohton, de la scrierile reprezentanților Școlii de la Târgoviște până la Radu Cosașu.