Sosit la Paris, în primăvara anului 1927, pentru a gusta din plăcerile boemei și a-și descoperi drumul ca scriitor, tânărul Dinu Grigorescu nu bănuiește o clipă că, la doar nouăsprezece ani, își va găsi iubirea vieții. În unul dintre cele mai cunoscute bordeluri pariziene, condus de un personaj pitoresc despre care se spune că ar fi sursa de inspirație pentru domnul Jupien al lui Proust, Dinu îl întâlnește pe Răzvan Popescu, poreclit „băiatul prințului“, care îl fascinează. Pe cât de cultivat, pe atât de sălbatic, emanând deopotrivă forță și fragilitate, Răzvan – fiul adoptiv al unui prinț ilustru – devine îndrumătorul lui Dinu în explorările sale artistice și sexuale.
