Preluat din Antichitatea greco-romană, corpul constituie unul dintre cele mai puternice simboluri ale Evului Mediu. Abordând principalele ipostaze ale reprezentării corpului ca simbol al organizării social-politice de la începutul Evului Mediu până în epoca modernă, Alexandru-Florin Platon demonstrează că sinonimia dintre metafora „corpului politic” şi modul în care sunt concepute organizarea societăţii şi ierarhiile ei de putere ar putea modifica percepţia schimbării în istorie. Şi nu doar ca o răsturnare a ordinii existente, printr-o revoluţie, ci şi ca o permanentă „metabolizare” a tradiţiilor, determinând rearanjarea şi reconfigurarea componentelor trecutului în dispozitive sociale, economice ori politice cu o nouă funcţionalitate. O secţiune specială a volumului este consacrată unui aspect rareori abordat în istoriografia contemporană: reprezentarea particulară a „corpului politic” în lumea bizantină şi post-bizantina. Compararea ei cu diversele ipostaze ale aceleiaşi reprezentări din lumea catolică îi prilejuieşte autorului desprinderea unor concluzii interesante referitoare la evoluţiile istorice diferite din cele două părţi ale continentului, cu reverberaţii până în prezent.
