„Traversând atâtea decenii, poezia lui Emil Brumaru rămâne aceeași, fără a fi și previzibilă. Încălcând convențiile, etalând cu vizibilă plăcere teme tabu ale literaturii noastre, privind cu melancolie realitatea sub fustă, Emil Brumaru este, nu încape îndoială, unul dintre cei mai mari poeți ai literaturii noastre.“ — Bogdan Crețu)
„Dulcele constituie permanentă ispită a poetului hedonist, care trăiește, regesc parazit, în bulion, în latrine cu hârtii murdare, în perne lactante și asemenea cocorilor zburătoare, în rangurile condimentelor peste vastele întinderi de lene calmă. Brillat-Savarin a intrat în vestmântul verbal al lui Brummel, pentru ca litera să-i fie docilă printre arome și neprihănire, pentru ca imaginile să-i facă temenele. Totul e aici senzual, moale, domestic de îngerește catifelat, simțul gustativ și simțul tactil fiind suav exacerbate.“ — I. Negoițescu
