Există numeroase idei preconcepute cu privire la psihanaliză – că este opera unui singur om, Sigmund Freud, și se practică la fel ca acum un secol, psihanaliza este preocupată doar de sexualitate, s-a demodat, că este un fel de cult ezoteric în care trebuie să fii inițiat, și lista ar putea continua. În lucrarea de față autorii prezintă ideile centrale ale celor mai reprezentativi psihanaliști contemporani, oferind atât o perspectivă istorică asupra ideilor psihanalitice, cât și o comparație între diferitele curente. Plecând de la presupoziţia că cititorul nu este deloc familiarizat cu aceste teme, cartea oferă o introducere în diferitele școli teoretice, explicând aspectele clinice la care acestea au fost receptive și câteva dintre conceptele lor de bază, precum și ilustrări clinice ale suferinţelor umane pe care aceste curente teoretice încearcă să le clarifice. Astfel, cititorul reușește să întrevadă fragmentul de experiență umană ascuns în spatele conceptelor psihanalitice. Formulările în termeni psihanalitici devin formulări despre oameni reali, despre modul lor de a‑și organiza experienţele, despre dificultăţile pe care le întâmpină în viaţă.
