Ajuns în fața tribunalului Inchiziției după ce a susținut că Pământul se învârte, Galilei e nevoit să abjure, ca să nu fie ars pe rug. După abjurare, este trimis în exil într-un loc unde își va petrece restul vieții; aici se poate plimba liber, dar, în general, nu i se îngăduie să primească vizitatori. În acest loc ajunge autorul pentru a purta cu Galilei un dialog în care discută pe rând toate acuzațiile aduse astronomului. Concluzia? Galilei trăiește între două Inchiziții: una care l-a condamnat pentru descoperirea sa și una care îl condamnă că nu a ales să moară ca un martir pentru propriile idei.
