Pas cu pas

Am început lucrările de modernizare și renovare în 2003, lucrări care s-au terminat în august 2006. Atunci ne-am mutat în noul sediu al Primăriei. Nu cu toate serviciile din subordine, ci numai cu acelea reprezentând nucleul administrației, și, de atunci, în Piața Mare funcționează sediul principal al Primăriei. S-a dovedit că este o clădire care se pretează extraordinar de bine la necesitățile de funcționare a instituției, cu suficiente intrări și ieșiri, cu suficiente spații pentru birouri

Îmi amintesc un lucru curios: se pregătise semnarea tratatului și Guy Dockendorf m-a sunat și m-a întrebat dacă vin la semnare. Și i-am spus: „Da, dacă e cazul, vin, numai că Guvernul nu m-a invitat.“ „Nu-i nimic, te invit eu“, mi-a zis el și așa am ajuns la semnarea Tratatului de Aderare a României la UE ca invitat al Ministerului Culturii din Luxemburg. În mănăstirea în care s-a semnat — un loc frumos, cu o curte interioară acoperită — eu am stat împreună cu delegația luxemburgheză. Guvernul României nu m-a considerat important

Ministerului Culturii din România. Numai că Ministerul Culturii din București, condus la vremea aceea de domnul academician Răzvan Theodorescu, a uitat să ne comunice acest lucru. Și în ianuarie 2004 m-a sunat domnul Guy Dockendorf — Director General în Ministerul Culturii din Luxemburg, cel care a fost piesa centrală a legăturii cu Luxemburgul — și m-a întrebat: „Ce faceți, de ce nu răspundeți la scrisoare?“ „Ce scrisoare?“ „Păi, v-am invitat să candidați cu noi, să fiți Capitală Culturală Europeană.“ Evident, nu auzisem nimic despre așa ceva. Mi-a spus despre ce era vorba și apoi am întrebat la minister. „Da, sigur, am uitat.“

Lucrările de reabilitare a Casei Luxemburg au durat cinci ani, iar costurile au ajuns la 590 000 de euro

iar hotărârea de a invita Sibiul să devină Capitală Culturală Europeană a fost luată la Luxemburg și i s-a transmis oficial, în decembrie 2003

Un lucru bun a fost acela că, în așteptarea deschiderii Capitalei Culturale, Aeroportul Internațional Sibiu a fost integral modernizat și extins, prin construirea unui terminal nou. Intervenția era necesară, cu atât mai mult cu cât expunerea de care a avut parte în 2007 a continuat să atragă turiști an după an. Centrul istoric a fost reabilitat, sistemului de aprovizionare cu apă, refăcut, iar traficul în interiorul orașului, îmbunătățit

În mod normal, un oraș are la dispoziție între șase și opt ani pentru a se pregăti să devină Capitală Culturală Europeană. Noi am avut la dispoziție doi ani și jumătate. Am reușit să mișcăm lucrurile și pentru că am căutat cât mai mult sprijin posibil

Ce au reținut cifrele e mai sintetic — concluziile exacte ale unui demers câștigător: după ultimele statistici, până la începutul lunii decembrie, numărul turiștilor ajunsese la 800 000, de două ori mai mare decât în 2006 și de trei ori mai mare decât în 2005.

Și, pentru a vedea proporția exactă, se impune din nou menționarea unei statistici: din numărul total al vizitatorilor, 40% au fost turiști străini.

Sibiu. Capitolul educației a fost încă de la început unul important pentru mine. De exemplu, numai pentru 2014 propunerea de buget prevedea o sumă de 6 299 000 lei destinată lucrărilor la peste 50 de clădiri în care funcționează creșele, grădinițele, școlile generale și liceele din Sibiu. În 2013, suma alocată pentru acest tip de lucrări a trecut de 5 milioane de lei. Una dintre primele acțiuni mari inițiate în beneficiul școlilor s-a petrecut, însă, acum mulți ani, când am constatat că sistemul de încălzire centralizat, la care au fost legate majoritatea școlilor de cartier, nu funcționa deloc bine. Am dotat atunci toate școlile cu câte o centrală, în așa fel încât să aibă încălzire proprie. După aceea am trecut la lucrări de izolații. Au fost înlocuite și geamurile, pentru că nu se închideau și era veșnic curent în sălile de clasă. Au fost schimbate cu geamuri moderne. S-au inițiat și foarte multe lucrări de refacere sau înlocuire a șarpantelor. Curțile, în majoritatea școlilor, se aflau într-o stare jalnică. Le-am pus la punct. Am construit săli și terenuri de sport, locuri de joacă. Am modernizat clădirile propriu-zise, laboratoarele, fațadele. Toate aceste transformări au presupus foarte, foarte multe lucrări. De la distanță, dacă ar fi să fac o evaluare paușală, pot să spun că la capitolul școli (clădiri și sistemele din clădiri) stăm foarte bine. Am un cadru didactic chiar în propria casă, eu însumi sunt cadru didactic și mă cunosc personal cu sute de profesori din Sibiu. Lumea este foarte mulțumită de fiecare lucrare întreprinsă în școala unde lucrează