Pînă la capatul liniei este o carte tulburătoare despre iubire, moarte, suferințe și speranțe. O carte întocmai ca viața. Nimic nu există separat, protejat de o graniță bine definită. Iubirea înflorește în preajma morții și luminează suferința, iar durerile se revarsă în speranțe. O carte în care personajele cred cu tărie că iubirea va învinge moartea și că speranțele lor pot alina, ca niște medicamente, suferințele. Toate se regăsesc în cîteva destine, greu de introdus într-un spațiu bine delimitat și imposibil de situat într-o ierarhie. Tocmai de aceea este frumoasă viața, pentru că le cuprinde pe toate, de-a valma, într-o dulce și amară îmbrățișare!